Ce vrea să facă UE pentru ca inovațiile europene să nu mai fie ”înghițite” de giganții americani
Europa nu excelează la capitolul inovație în tehnologie în comparație cu giganții americani. UE caută, însă, să se asigure că ideile revoluționare rămân pe continent și sunt dezvoltate aici.
Europa dă impresia că s-a urcat târziu în trenul inovației tehnologice. Cu foarte puține excepții, la masa principală a clubului Big Tech stau companiile americane. Nu înseamnă, însă, că pe continent nu se nasc idei care pot revoluționa domenii întregi, așa cum a fost cea a UiPath, companie care, între timp, și-a mutat sediul în SUA.
Uniunea Europeană vrea, în acest context, reguli mai stricte atunci când vine vorba de preluarea sau achiziția unor startup-uri de pe continent de către alți jucători mari din dtehnologie din afara Europei. Pentru că una dintre tacticile acestora este chiar asta: cumpărarea unor idei cu potențial uriaș din primele stadii de dezvoltare.
Ce face UE pentru a-și proteja ideile revoluționare
Legea de achiziție a unor companii mici de către giganți din domeniu pare, în acest moment, extrem de permisivă. Reglementările sunt laxe, iar autoritățile antitrust nu pot interveni de obicei, pentru că nu se poate vorbi de concentrare în piață atunci când un start-up e prea mic.
În sectorul tehnologiei, cel puțin, e nevoie de mai multă atenție. Iar UE vrea să se pună serios pe treabă.
Pregătește reguli mai dure pentru astfel de achiziții sau fuziuni, iar un astfel de cadru mai aspru e cerut mai ales de Germania, Franța și Olanda.
Cu ochii pe giganții americani
Noua legislație i-ar forța pe marii jucători din industrie – Google, Microsoft, Facebook, Apple și alții – să-și schimbe anumite modele de business și să-și alinieze activitățile la regulile blocului comunitar. Un cadru mai puțin permisiv pentru achiziția jucătorilor europeni mici în industrie ar putea fi implementat până la finalul anului 2022.
E nevoie, însă, ca toate cele 27 de state membre să fie de acord.
Un exemplu notabil, care a putut fi observat pentru că a fost vorba de o achiziție mare, e momentul din 2011. Atunci, Microsoft cumpăra Skype în schimbul a 8,5 miliarde de dolari. Opt ani mai târziu, în 2019, Apple cumpăra o firmă britanică din domeniul inteligenței artificiale. Prețul a fost ținut la secret.
Acestea sunt achiziții care au fost imposibil de neobservat, dar sunt și altele mult mai mici pe care autoritățile de reglementare le trec cu vederea sau, în unele cazuri, nici nu află de ele. UE trebuie să intervină, așadar, și pare pregătită să o facă.
Important e să existe consens.